Irina Costescu (n. 1994) a absolvit cursurile secției de Grafică a Universității Naționale de  Arte, București. Se interesează de studiul mental al obiectului și de relația pe care acesta îl are cu propria persoană și cu rezultatul vizual. Activitatea de cercetare se produce  analizând cum se produc mișcările în interiorul proceselor cognitive, precum cele de simplificare, structurare, generalizare ale obiectelor, acumulând variante vizuale,  posibile soluții și rezultate sub forma unor construcții grafice. 

Pe Irina am avut-o la Footshop, artist de onoare in galeria de la etaj, unde timp de 2 luni expozitia „A MOMENT IN TIME” a putut fi vizionata de catre publicul larg. Macramee, grafice si sketchuri de buzunar au insufletit spatiul si inimile celor ce au pasit in procesul Irinei de cercetare vizuala. Si, pentru asta iti multumim din suflet. We love you.

Cum si cand ti-ai dat seama de inclinatiile tale creative si deschiderea catre domeniu? 

Pentru mine desenul a fost mereu o modalitate de a mă exprima, și m-am  desfășurat de mică mai ușor desenând pe o bucată de hârtie, decât scriind pe ea.  Desenez dintotdeaua, așadar a fost un parcurs natural către zonele creative spre  care m-am îndreptat mai târziu, am crescut dezvoltându-mi limbajul vizual,  raportandu-mă la ceea ce se intampla în jurul meu prin intermediul acestui limbaj. 

Care este direcția ta artistica?

Atât în timpul facultății, cât și acum, s-a văzut și se vede că apelez în mod curent la  desenul simplu, de mână, minimalist, și la o tușă plată care să-mi definească forma; colectez ilustrații care fac parte dintr-un continuu proces de documentare a environment-ului. Iubesc caietele de schițe pe care le poti lua cu tine peste tot,  si care se transformă în jurnale vizuale, în colecții de fapte, de stări, de momente. Desenul minimal, alb-negru, desenul cu forme simple, palete de culori restrânse, și desenul abstract împletit rapid în sketch-uri de buzunar, se regăsesc deseori în  felul în care aleg să îmi creez imaginile, ilustrațiile. 

Așa a aparut și proiectul A Moment in Time, care capturează momente aleatorii din locuri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, unele din plimbări cu prietenii, unele din București ori Berlin, unele din Șona, de la rezidența Bandwidth a platformei artistice de sunet și carte Sounds Like a Book

Ilustrațiile le-am strâns de-a lungul timpului în multe caiete mici de buzunar, pe  care am hotarât să le transpun într-o serie de imagini cusute, care sunt acum ca o  extensie a acestui proces continuu. Nici nu mai țin minte cand am început exact  seria de desene, poate după terminarea facultătii, prin 2018, poate începusem  abia prin 2019 să-i acord mai multa importanță, dar este un proiect on-going, iar  pe baza acestuia îmi constitui serii mai mici de ilustratii cusute, printre care seria  Caselor/ Houses from Europe sau cea a naturilor statice (Still Life with Origami  Flower, Still Life with a Goblet). Nu am început de mult să cos, cos de aproximativ  un an, însă simt zona textiă din ce in ce mai aproape de mine si mai relevantă pentru modul in care lucrez in ultima perioadă, și chiar paradoxul faptului că niște  snapshot-uri strânse rapid în buzunar cer a fi retranspuse într-o manieră care are  nevoie de timp, m-au făcut să vreau să le dau forma asta. Și m-a prins.

Cat ai lucrat cel mai mult la un proiect?

Multe din proiecte capătă formă în timp, și de multe ori le încep concomitent,  lucrând luni sau ani la serii de lucrări. Daca stau să mă gândesc când am început  seria desenelor pentru A Moment in Time, cred că acesta este un proiect longeviv,  dar probabil că cel pentru care am lucrat cel mai mult, pe o perioadă neîntreruptă,  de aproximativ un an, de la planul inițial, de la etapele premergătoare, de desen, până la forma finală de carte + poster, este proiectul Enciclopedia Posibilităților.  Enciclopedia este o colectie de ilustrații care traduc preocuparea pentru diversele  combinări și recombinări între elemente modulare, cu referințe din mediul  cotidian, stranse intr-un volum albastru. Jocul, ca acțiune mentală a căutării unei  rezolvări, si jucăria ca obiect vizual construit pe baza acestei dorințe și cu scopul  de a dezvolta latura imaginativă și cognitivă a omului, sunt principalele subiecte  de cercetare ale acestui proiect. Asocierea fizionomiilor cunoscute cu structuri  din materiale care ar putea fi utilizate în construirea jocurilor și jucăriilor (lemn, sfoară, metal) au creat platforma pe care m-am dezvoltat din punct de vedere  vizual. 

De unde îți iei inspirația? 

Referințele sunt multiple, iar reperele pentru ceea ce fac sunt în tot ceea ce se  află în jurul meu, de la persoane cunoscute, apropiate, până la personaje  necunoscute care joacă un anumit rol la un moment dat, pentru o situație care  creează mai târziu suport pentru ce desenez. 

Inspirația vine, cumva clișeic, din cele mai simple și subtile momente, din situații  basic care nu ocupă un rol atât de pregnant și puternic, uneori dintr-o umbră  aruncată într-un moment anume din zi pe stradă, sau dintr-un petic decupat între  două clădiri care abia se întâlnesc. 

Top artiști care te inspiră și de ce? 

Fie că este vorba de cei care au trăit acum câteva secole, fie că este vorba de  artiști moderni, contemporani sau de cei mai tineri dintre ei care creează la  momentul cel mai actual, admir ideea de a creea în sine, mereu, cu dedicație,  faptul ca niciodată nu te oprești din a fi parte din procesul de gândire pe care tot  procesul de creație îl implică, fiecare artist având demersul lui, propriu, corelat cu  background-ul perioadei în care n-a născut și a activat. 

Mă las cucerită de anumite interpretări, de compozițiile, de materialele alese, de  moduri în care un artist a ales să traducă anumite situații sociale, politice, fără a  putea să mă raportez la unul sau altul. Inspirația vine câte puțin de aici și de  dincolo. In cadrul carei bienale, eveniment, galerie din lume ti-ar placea sa expui? Pot fi  mai multe. 

Nu spun, că nu se mai întamplă! Glumesc, nu m-am gândit la anumite locuri și  evenimente ca la un scop niciodată, dar o prezență pe scena culturală  internațională, într-un context asumat, pertinent și util, reprezintă un moment ăn  care îț dorești să ajungi. Mai ales datorită faptului că, să fii parte dintr-un mare  eveniment de artă înseamnă că obiectul sau conceptul sau ideea pe care vrei să le  livrezi celor din jur sunt văzute concomitent de foarte multă lume, și înseamnă (dar  nu întotdeauna) ca își atinge scopul mai ușor. 

Care este direcția ta și unde ți-ar plăcea ca pe viitor să se dezvolte cariera,  vocația ta? 

Mi-aș dori ca ceea ce lucrez să se regasească și într-o formă aplicată și mai utilă pentru cei din jur. în ultimii ani chiar pare că se mută interesul consumatorului într-o zona mai rafinată în ceea ce priveste zona designului de carte și a ilustrației, dar apetitul nu e chiar cel mai ridicat. Muncesc pentru ca imaginile pe care le  produc să producă la rândul lor o reacție în cel care le privește, și să ajungă la cât  mai mulți privitori, fie că sunt ele într-o forma bidimensională, printata, prinse pe  perete, legate într-o carte, sau în formă digitală. 

Ce background cultural ai?

Ce autori, podcast, filme te lasa cucerita? Sunt în momentul în care consum filme, seriale și cărți din diverse zone, depun la  fel de mult interes pentru tot felul de topic-uri, citesc despre design, citesc  filosofie, istoria artei, management-ul artei, și imi plac filmele noir, SF-urile psihologico- fantastice, animațiile, de tot felul, lungmetrajele scurtmetrajele de  festival și nu numai.

Ce sfaturi i-ai da varientei tale mai tinere, copilului tau interior azi, daca te-ai intalni cu el? 

Să aibă mai mult curaj. Și Încredere. În forțele proprii mai ales. Self-advice pentru viitor. Să am mai multă încredere. În forțele proprii mai ales.

FTSHP Brand Manager [Romania] Specialist în comunicare, digital și BTL Pasionată de sporturi de acțiune, cultura urbană și nomadic lifestyle. Iubește să simtă adrenalină în tot ceea ce face. Calm like a bomb! IG: @ms.opiu