Este Hiroshi Fujiwara tatăl streetwear-ului?

Astăzi, moda de stradă, streetwearul este într-un mainstream global. Când auzim cuvântul streetwear, majoritatea dintre noi vizualizează un hanorac Supreme sau o ediție limitată de sneakerși co creată de celebrități din cultura pop. Una dintre cele mai importante persoane care a popularizat această estetică în Japonia și mai apoi global este Hiroshi Fujiwara.

Hiroshi este fără dubiu unul dintre cei mai influenți oameni de pe scena modei Japoneze. Cariera lui a început în 1982 când a plecat din orășelul Ise și a călăorit la Londra. În Londra el l-a cunoscut pe Malcolm McLaren, fostul partener al lui Vivienne Westwood și fostul manager Sex Pistols. A început să lucreze pentru McLaren care l-a propulsat în cultura punk. Mai târziu Hiroshi a recunoscut că punkul a fost cea mai mare influență a muncii lui. Câteva săptămâni mai târziu, Hiroshi a plecat alături de McLaren la New York.

În New York, Hiroshi a venit în contact cu hip hopul pentru prima oară (el a fost deasemenea cel care a dus hip hopul în Japonia pentru prima oară). A devenit un mare fan al artiștilor newyorkezi cum ar fi Warhol și Basquiat. Hiroshi s-a hotărât să se întoarcă în Japonia ca DJ. La momentul acela selecția muzicii în cluburile japoneze însemna ce alegea clubul și nu un artist. Astfel, el a făcut ca scena japoneză să se familiarizeze cu o grămadă de muzică nouă și deasemenea tehnici de scratching și mixare.

În 1986 Hiroshi a călătorit la Los Angeles unde l-a cunoscut pe Shawn Stussy. Acesta l-a inspirat pe Hiroshi să-și schimbe designul. La vremea aceea majoritatea brandurilor de skateboarding erau pe un trend rock, în timp ce Stussy combina tot felul de influențe în designurile lui și le-a combinat pentru prima oară în branduri de streetwear. Mai târziu, Stussy a avut un rol important în popularizarea brandurilor Japoneze în Statele Unite. Cu recomandarea lui Hiroshi, a vândut produsele în magazine.

Un an mai târziu, în 1987, Hiroshi s-a întors în Japonia unde a început să scrie o rubrică care se numea Ultima Orgie pentru revista Takarajima. Articolele lui Hiroshi descriau toate lucrurile pe care acesta le întânea în călătoriile lui – punk, graffiti, hip hop, fashion si altele. Este foarte important să conștientizăm că vorbim de o era cu mult înaintea internetului, ceea ce a făcut ca rubrica lui Hiroshi să devină o punte între cultura Japoneză și cea vestică. Articolele lui au devenit din ce în ce mai populare, lucru care nu a fost surprinzător pentru ca era foarte autentice în piață. Cu timpul, Ultima Orgie s-a transformat în video. În 1990 Hiroshi a decis să-și înființeze primul brand, Goodenough care este considerat primul
brand de streetwear al Japoniei.

Hiroshi a remarcat ce influență poate avea pe generația tânără și a încercat să o ajute. A devenit mentorul unor legende actuale de streetwear cum ar fi Hikaru Iwanaga (Bounty Hunter), Tetsu Nishiyama (WTAPS and FPAR), Shinsuke Takizawa (Neighborhood), Jun Takahashi (Undercover) și Tomoaki Nagao (A Bathing Ape and Human Made). Tomoaki a lucrat chiar ca asistentul lui Hiroshi, de aici și porecla lui Nigo care înseamnă secund, pentru că datorită lui Nigo, Hiroshi a fost întotdeauna primul.

Hiroshi a fost deasemenea pionierul edițiilor limitate, el folosea strategia asta în proiectele lui dare și ale protejaților lui. În 1990 a introdus o divizie Japoneză a lui Nike în strategia lui și de atunci avem o grămadă de ediții limitate Nike care sunt lansate doar pentru piața Japoneză. În cartea Tokyo Street Stule, Hiroshi spune: Toată ideea cu cultura ediției limitate este promovarea imaginii și nimeni nu face bani din asta. Oamenii care fac bani din asta sunt resellerii.

Cei de la Nike au început să observe scena Japoneză și pe Hiroshi și astfel Nike HTM a luat naștere ca proiect. Acest proiect s-a bazat pe colaborarea dintre Hiroshi, Tinker Hatfield și Mark Parker. A debutat în 2002 în vremea aniversării modelului Nike Air Force 1 și rămâne cea mai limitată lansare Nike până în ziua de azi. Proiectul Nike HTM însemna folosirea modelelor Nike clasice și inovarea lor folosindu-se materiale premium, tehnologii noi și făcându-le astfel mai luxuriante în același timp. În 2002 mai mult de 30 de modele au fost produse de acest trio.

Astăzi Hiroshi se focusează mai mult pe proiectul Fragment Design pe care l-a fondat la sfârșitul anilor 90 după ce a terminat lucrul la Goodenough. Fragment Design este mai mult o colaborare decât crearea de produse originale. Cele mai cunoscute branduri cu care Fragment Design a lucrat sunt Louis Vuitton, Nike, Moncler și Off White. În timpul carierei lui, Hiroshi a lucrat deasemenea în foarte multe alte proiecte la alte branduri cum ar fi AFFA (Anarchy Forever Forever Anarchy) cu June Takahashi sau The Pool, concept storeul lui Hiroshi. În afară de succesul din lumea modei, Hiroshi a înregistrat 10 albume.

Ca să rezumăm, Hiroshi a fost una din personalitățile cheie ale Japoniei care a adus în această țară cultura vestică. O mare parte a muncii lui a fost combinată cu tot felul de subculturi cum ar fi punk, hip hop, skateboarding, mulțumită unei scene care s-a născut singură. Această nouă scenă a creat cerere pentru brandurile vestice (nu e nicio surpriză că Supreme a avut 3 divizii in Japonia și numai una în State ăn 1998) și pentr brandurile locale cum ar fi BAPE. Influența lui Hiroshi a fost întărită de colaborarea sa cu Nike care a venit cu mult înaintea lucrului cu alte branduri de streetwear sau designeri de modă.